Muzeul Omului și Centrul de Cercetare asupra Trecutului și Viitorului

Muzeul Omului: un muzeu-laborator
Noul Muzeu al Omului, inaugurat la 15 octombrie 2015, rămâne fidel proiectului inițial al fondatorului său, Paul Rivet, deoarece, în aceeași clădire – aripa Passy a Palatului Chaillot –, asociază, la fel ca și Cité de l’architecture din cealaltă aripă, un centru de cercetare și învățământ cu un muzeu, care include:

un traseu de descoperire interactivă permanent (expoziție permanentă) și expoziții temporare (una pe an pe o temă dată);
două departamente științifice ale Muzeului: „Preistorie și Oameni”, „Natură și Societate”;
activități pedagogice;
o bibliotecă de cercetare, parțial transferată la Muzeul Quai Branly, care rămâne un loc de cercetare în domeniul științelor umane. Oferă publicului acces direct la „știința în devenire” printr-un contact direct cu comunitatea de oameni de știință și cercetători.

Muzeul Omului în aripa Passy a Palatului Chaillot
Situat în aripa Passy a Palatului Chaillot, muzeul propune o privire pasionantă și revelatoare asupra noastră, asupra istoriei și viitorului nostru.

Cele 2 500 m² ai spectaculoasei Galerie a Omului, inima muzeului, pun în valoare colecțiile permanente – printre cele mai bogate din lume în antropologie și paleontologie.

Cireașa de pe tort: este imposibil să pleci fără a admira veranda Davioud, un vestigiu al vechiului palat construit în 1878, și splendidul vedere asupra grădinilor Trocadéro și a Turnului Eiffel.

Colecțiile Muzeului Omului
Muzeul Omului deține o colecție națională de antropologie și preistorie unică în lume. El ilustrează apariția și dezvoltarea științelor omului în secolul al XIX-lea, cu o bogăție excepțională de piese remarcabile referitoare la originile speciei noastre sau la apariția primelor comportamente simbolice, și rămâne și astăzi la baza cercetării actuale.

Colecțiile Muzeului Omului se numără printre cele mai bogate din lume în domeniul lor. Ele cuprind:

700 000 de piese preistorice de o mare diversitate geografică și cronologică;
100 000 de piese etno-biologice care acoperă relațiile omului cu lumea animală și vegetală;
30 000 de piese antropologice, specimene și reprezentări ale corpului uman care ilustrează diversitatea și unitatea omului modern;
6 000 de piese etnologice care ilustrează însușirea naturii de către societățile umane, cea mai mare parte a acestei secțiuni fiind transferată la Muzeul Quai Branly.

Acestea sunt clasificate în:

Anatomie
Antropologie
Arheologie
Fosile
Istorie
Minerale
Preistorie
Științe naturale
Schelete

Secțiunea de expoziții a Muzeului Omului
Muzeul Omului propune o mare expoziție permanentă, Galeria Omului, pe aproximativ 2 500 m², structurată în trei părți:

Cine suntem?
De unde venim?
Unde ne îndreptăm?

Prima parte pune sub semnul întrebării identitatea omului, ca specie omogenă provenită dintr-un arbust evolutiv, care a dezvoltat o mare diversitate de moduri de viață și de organizări sociale, sub influența unor medii variate.

A doua parte este dedicată apariției istorice a speciei umane, de la primele fosile recunoscute ca făcând parte din istoria umană (puțin sub zece milioane de ani) până în perioada neolitică, când omul începe să-și domesticească mediul.

A treia parte arată cum această nouă relație a speciei umane cu natura a evoluat datorită creșterii exponențiale a demografiei umane începând cu secolul al XIX-lea, și ridică întrebările cu care se confruntă specia umană în situația sa actuală și în viitorul apropiat.

Muzeul prezintă, de asemenea, în fiecare an o expoziție temporară dedicată problemelor sociale legate de om, originile sale și viitorul său. Expoziția temporară de redeschidere, „Cronici ale unei Renașteri”, a fost concepută pentru a ghida publicul în descoperirea noului muzeu și a procesului său de renovare.

Expoziția „Neanderthal, expo” a fost deschisă între 28 martie 2018 și 7 ianuarie 2019.

Expoziția „Mănânc, deci exist” a fost deschisă între 16 octombrie 2019 și 31 august 2020.

Cercetarea științifică la Muzeul Omului

Identificat încă de la înființarea sa, în 1937, ca un loc de referință în istoria omului, Muzeul Omului se bazează pe echipe de cercetători în antropologie, genetică, preistorie și etnologie de renume internațional, care activează pe aceste teme prin abordări atât pluridisciplinare, cât și cronologice.

La ultimele două niveluri, alături de biblioteca de cercetare, noile laboratoare ale Centrului de Cercetare asupra Evoluției și Societăților Umane formează un ansamblu de 115 birouri grupate într-un singur bloc, care găzduiesc 150 de cercetători. Acestea sunt echipate pentru:

analiza genetică a ADN-ului modern și străvechi;
datarea și caracterizarea materialelor arheologice;
achiziționarea și analiza datelor de imagistică, precum și modelarea 2D/3D a rămășițelor umane și faunistice, a pieselor litice sau simbolice (podoabe și obiecte de artă);
codificarea repertoriilor muzicale și video.

Aducând o abordare cu totul pluridisciplinară asupra omului, originală printre muzeele europene, noul Muzeu al Omului își reafirmă conceptul fondator de muzeu-laborator, la intersecția dintre științele naturii și științele umane, având drept scop restituirea publicului-cetățean a rezultatelor cercetărilor în curs în inima instituției.

Organizare administrativă și academică

Ca instituție de cercetare plasată sub tutela comună a Ministerului Educației Naționale, a Ministerului Învățământului Superior și Cercetării și a Ministerului Tranziției Ecologice, Muzeul Omului a reunit până la reforma din 2001 trei laboratoare ale Muzeului Național de Istorie Naturală:

laboratorul de Antropologie biologică,
laboratorul de Preistorie
și laboratorul de Etnologie.

De atunci, noi unități de cercetare au fost dezvoltate în cadrul departamentelor Preistorie și Oameni, Natură și Societăți, precum și în laboratoarele de analiză genetică umană sau de mineralogie (caracterizarea materialelor litice preistorice).

Temele principale sunt adaptarea speciei umane la medii, preistoria în lume, arta parietală, antropologia biologică și ecologia umană, genetica populațiilor umane și istoria popoarelor, precum și adaptarea culturală la mediu.

Centrul de Cercetare asupra Evoluției Umane (CCEU) întruchipează cele patru vocații ale Muzeului Național de Istorie Naturală: conservarea colecțiilor, cercetarea fundamentală, învățământul superior și difuzarea cunoștințelor. Acesta reunește mai multe unități mixte ale CNRS și propune formări de nivel master și doctoral în cadrul masteratului și al școlii doctorale ale Muzeului Național de Istorie Naturală.